Occasion ratée

Le 5 novembre 2013

Mardi. Il pleut. Je me prépare de ranger, mais Olga me propose d’aller à Cîmpeni faire un tour, car il y a la foire. C’était possible d’avoir une bonne occasion, mais finalement nous avons renoncé à ce projet. Il pleut et il pleut.

On mange du potiron cuit au four et des noisettes.

Marţi. Plouă. Mă pregătesc să arangez prin casă, dar Olga îmi propune să mergem la Cîmpeni, să facem o tură, este tîrg. Era posibil să avem o ocazie bună, dar, în final a trebuit să renunţăm la acest plan. Plouă şi iar plouă.

Mîncăm dovleac copt în cuptor şi alune.

  

Photographs

Le 4 novembre 2013

Lundi. Pendant ce dernier voyage dans le Pays, j’ai pris mon appareil photo, mais aucune image que j’avais pris ne me plaisait pas, en plus ce que j’ai pris de Păgida, n’existe pas, je ne sais pas ce qui s’est passé. J’ai trouvé mes photos de de l’an dernier et une image du cimetière de la ville d’Aiud sur facebook dont l’auteur peut être fier.

Luni. În această ultimă călătorie prin Ţară, am luat aparatul foto cu mine, dar nici o imagine pe care am luat-o cu el nu-mi place, în plus ceea ce am fotografiat la Păgida nu mi-a ieşit de loc, nu ştiu de ce. Am găsit însă o fotografie pe facebook, cu cimitirul din Aiud gata de Luminaţie, de care autorul poate fi mîndru.

  

Le voyage du 1-er novembre

Le 3 novembre 2013

Dimanche. C’était un week-end comme un tourbillon: nous sommes allés voir les tombes de la famille, on est parti jeudi et on est rentré vendredi, ensuite Liviu avait une fête de majorité et samedi un mariage.

Moi, j’aurais aimé rester quelques jours à Păgida, mais je n’ai pas été assez courageuse, ma soeur

n’était pas là, je n’ai pas pris tous mes médicaments et ainsi de suite...

Aujourd’hui, je pensais faire un petit tour à la foire, la dernière de cette année, mais je ne l’ai pas fait. Seulement des renoncements...Pourtant ça va.

Duminică. A fost un week-end ca un vîrtej: ne-am dus să vedem mormintele familiei, am plecat joi şi ne-am întors vineri, Liviu avea o petrecere de majorat, iar sîmbătă o nuntă.

Eu aş fi vrut să stau acasă la Păgida cîteva zile, dar nu am fost destul de curajoasă, sora mea nu era acolo, nu-mi luasem toate medicamentele şi tot aşa...

Azi, mă gîndeam să fac un tur prin tîrg, ultimul din acest an, dar nu am făcut. Numai renunţări... Totuşi viaţa merge bine.

  

Milieu de semaine

Le 30 octobre 2013

Mercredi. Déjà le milieu de la semaine et moi, je n’ai plus écrit mon journal...C’est parce que lundi, je n’avais pas beaucoup à dire, j’étais fort occupée avec la copie d’une blouse de maman, je ne sais pas si je peux la faire, mais j’étais très concentrée, la broderie est sur une toile de lin très fine c'est difficile, je ne sais pas...Je verrai.

Mardi a commencé mal, d’un coup nous n’avions pas d’eau et on ne savais pas si ce sera pour longtemps ou pas, on ne nous a pas prevenu comme on le fait d’habitude. Liviu est allé à la plus proche source d’eau, on n’avais pas d’eau pour faire un thé. L’histoire n’a pas duré longtemps, mais on a couru toute la journée pour autres choses... Ce qui a été bien, est qu’il a fait beau temps et cela continue. Il fait très beau!

Miercuri. Deja mijlocul săptămînii şi eu nu mi-am scris jurnalul...Asta pentru că luni n-am prea avut ce spune, eram şi foarte concentrată să copiez o ie de-a mamei, nu ştiu dacă o să reuşesc, broderia pe pînză topită este foarte migăloasă, nu ştiu...Voi vedea.

Marţi a fost una din acele zile, a început prost, dimineaţă, dintr-o dată n-am mai avut apă, nici nu ştiam de ce şi mai ales cît o să dureze, de obicei sîntem preveniţi. Liviu s-a dus la cel mai apropiat izvor şi a adus nişte apă, nu aveam nici de ceai. Pana asta nu a durat mult, dar apoi ziua a continuat tot prost, am alergat după tot felul de nimicuri... Ceea ce a fost bine totuşi, a fost vremea minunată, şi azi continuă să fie tot aşa. E foarte fain!

  

Automne, ciel bleu, commerçants...

Le 27 octobre 2013

Dimanche. Une journée splendide, ensoleillée et chaude, un ciel bleu sans aucune tache. Faire des achats au Centre où il y avait plein de commerçants a été pour moi plus un prétexte pour me promener qu’une nécessité. Pourtant je suis rentrée le sac plein de légumes, même un pot de miel d’acacia...

Duminică. O zi splendidă, însorită şi caldă, un cer albastru fără nici o pată. Cumpărăturile au fost mai mult un pretext decît o necesitate ca să mă plimb prin Centru unde era plin de comersanţi. Totuşi m-am întors acasă cu plasa plină de legume, chiar şi un borcan de miere de salcîm...