joi, 26 mai 2011

Jardinage

Le 26 mai 2011

Jeudi. Je n’ai plus écrit mon journal. Tous ces jours j’ai eu autres choses à faire  et j’ai commencé des travaux de jardinage. Il faut couper l’herbe et arracher les mauvaises herbes, et surtout les invahissantes pis-en-lit. Commencer ce n’est pas grande chose, mais continuer est assez difficile parce qu’il pleut. Il pleut chaque jour une bonne pluie et ensuite tout est très humide et, entre temps, l’herbe pousse et pousse...

Joi. Nu mi-am mai scris jurnalul. În toate aceste zile am avut altele de făcut şi am început nişte lucrări de grădinărit. Trebuie să cosesc aleea şi să scot buruienele dintre flori, mai ales invadatoarea păpădie. De început n-a fost greu, dar de continua e oarecum problematic. În fiecare zi plouă, dar nu aşa un pic, ci în cantităţi. După aceea, este soare dar totul s-a udat, iar între timp iarba creşte, creşte...

       


duminică, 22 mai 2011

Mémoire extérieure

Le 21 mai 2011

Samedi. Jour férié, les Saints Constantin et Hélène. Je suis occupée avec l’ordinateur, je passe mes affaires dans la mémoire extérieure, que Liviu m’avait fait cadeau en janvier. Les photos je les ai déjà mises dans cet appareil.

Sîmbătă. Sărbătoare. Sfinţii Constantin şi Elena.
Sînt ocupată cu calculatorul, îmi mut toate în memoria exteioară, pe care mi-a făcut-o cadou Liviu în ianuarie. Fotografiile le-am mutat deja.


           

Une soirée agréable

Le 20 mai 2011

Vendredi. Notre soirée avec les élèves a été agréable. D’abord, j’ai eu l’occasion de voir une pension que je ne connaissais que de l’extérieur et j’ai fait la connaissance des propriétaires. Dans la classe il y avait plusieurs élèves que je n’ai pas eu l’occasion de rencontrer, dont une jeune fille d’Abrud, très gentille. Le prof principale est toujours un ancien élève, prof de maths. J’ai compris que Ancuţa Petruse s’est donné beaucoup de peine pour tout organiser de leurs mieux. Ils nous ont accueilli avec gentillesse, les autres professeurs étaient déjà là. On a bien mangé, on a admiré les toilettes des filles, les garçons aussi étaient bien, mais, comme toujours un peu absents, sortant trop souvent dehors comme s’ils avaient besoin d’air. On avait dansé,même moi.

Il y avait une caméra et un appareil photo, toujours des anciens élèves et j’ai des promesse pour des photos. Mais quand?

Vineri. Serata noastră cu elevii a fost plăcută. Mai întîi, am avut ocazia să cunosc o pensiune pe care nu o ştiam decît de la exterior, i-am cunoscut şi pe proprietari. În clasă erau unii elevi pe care chiar nu–i ştiam, între ei o tînără din Abrud, care mi s-a părut foarte amabilă şi drăguţă. Dirigintele lor era tot un fost elev, prof de matematică. Am înţeles că Ancuţa Petruse şi-a dat multă osteneală pentru ca totul să fie impecabil. Ne-au primit frumos, ceilalţi profesori erau deja prezenţi. S-a mîncat bine, ne-am delectat uitîndu-ne la toaletele fetelor şi la cum au crescut (18, 19 ani). Băieţii erau bine, puţin cam absenţi, ieşeau prea des afară, ca şi cum aveau nevoie de aer. S-a dansat. Chiar şi eu!

Mai erau acolo doi foşti elevi, cu o cameră şi un aparat foto şi am obţinut promisiuni pentru ceva fotografii. Cine ştie cînd?!


       
  

vineri, 20 mai 2011

Banquet

Le 19 mai 2011

Jeudi. Aujourd’hui, nous sommes invités par les élèves de la XIII-e, la dernière année de lycée, qui font un banquet à l’occasion de la fin des études: Liviu, en tant que prof et moi, en tant que leurs ancien prof principale. Cette classe a été ma dernière classe avant de partir à la retraite.

On est allé à la pension, Casa Moţului.

Joi. Azi, sîntem invitaţi de către elevii dintr-a XIII-a, ultima clasă de liceu, care fac banchetul de sfîrşit de studii liceale: Liviu ca profesor, eu ca fostă dirigintă. Această clasă a fost ultima mea clasă, înainte de a ieşi la pensie.

Ne-am dus la pensiunea Casa Moţului.


   

miercuri, 18 mai 2011

Télé

Le 18 mai 2011

Mercredi. Enfin, j’ai reçu  la réponse de Florenville. Je vais l’étudier et la montrer aux autres.
Dernièrement, je regarde trop la télé. Avant, je ne le faisais que le soir. Maintenant, c’est ce film coréen, ~Les Légendes du Palais~ qui passe à 18 heures. C’est vrai qu’après, il n’y a que les mêmes films qui passent, sur les différentes chaines TV, rarement on peut voir un film nouveau.

Miercuri. În sfîrşit, am primit răspunsul de la Florenville. O să-l studiez bine şi-l voi trimite şi celorlalţi.
În ultima vreme, mă uit prea mult la televizor. Înainte nu o făceam decît seara. Acum, mă uit la acest film coreean, ~Legendele Palatului~ care este la ora 18oo. Este adevărat că după aceea, nu vezi decît aceleaşi filme, pe diferitele canale TV, rar poţi vedea un film nou.


          






 





Les florenvillois

Le 17 mai 2011

Mardi. J’attends une réponse de Florenville, je reçois entre temps une d’Odette et André qui ont une idée: Bazil ne pourrait-il pas remplacer l’évêque? Ils sont certains qu’il saurait le faire. Je me rends compte qu’ils ne connaîssent pas vraiment les dimensions de l’événement. C’est de ma faute,peut-être...

Les voilà contents de la visite de leurs fils et sa petite famille.

Marţi. Aştept un răspuns de la Florenville, primesc, între timp unul de la Odette şi André care au o idee: n-ar putea oare Bazil să-l înlocuiască pe episcopul de Alba la sfinţirea bisericii? Ei sînt siguri că ar putea s-o facă.
Îmi dau seama că  ei chiar nu cunosc dimensiunile acestui eveniment. Poate este şi din vina mea.

Iată-i mulţumiţi de vizita fiului lor cu toată familia.


       

luni, 16 mai 2011

Mal au coeur!

Le 16 mai 2011

Lundi.Il pleut, il fait mauvais temps. J’ai commencé la journée d’aujourd’hui avec une longue lettre pour Marc Heyde, une lettre d’excuses pour ce que nous avons fait. Depuis, dix ans il me parle de leur désir de participer à l’inauguration de l’église et ce n’est pas possible car après avoir convaincu des gens de s’y rendre, après avoir préparé en détails le voyage, ici on a changé la date: ce ne sera pas le 3 luilet, mais le 17. J’ai mal au coeur!

Luni. Plouă, este timp urît. Am început ziua de azi cu o lungă scrisoare de scuze către Marc Heyde, scuze pentru ceea ce le-am făcut. De aproape 10 ani îmi spune că ar vrea să participe la inaugurarea bisericii noastre şi acuma nu mai este posibil, căci după ce a convins oameni să-l însoţească pînă aici, după ce au organizat în amănunt călătoria, aici, s-a schimbat data: nu va mai fi în 3 iulie ci în 17. Mă doare inima!