sâmbătă, 17 octombrie 2009

A la maison


Le 15 octobre 2009

Jeudi. Je suis à Păgida-Aiud, à la maison... Martin m’y avait déposé hier et il a installé l’internet sur mon portable.

J’aurais voulu aller au marché, à Aiud chaque jeudi il y a le marché de la semaine, mais je ne pouvais pas à cause du un rendez-vous que j’avais avec le maître Szilagy Tibor qui va réparer le toit de notre maison. Nous avions déjà parlé au téléphone pendant l’été.

Joi. Sînt la Păgida-Aiud, acasă...Martin m-a adus ieri şi mi-a instalat internetul pe laptop.

Aş fi vrut să merg în oraş, e joi şi ca-n fiecare joi e tîrg, dar nu puteam din cauza întîlnirii pe care o aveam în cursul dimineţii cu meşterul, care urmează să îmi repare acoperişul, îl cheamă Szilagy Tibor. Vorbisem deja cu el la telefon în cursul verii.

( photo: Horea Herteg )

joi, 15 octombrie 2009

Le départ


Le 14 octobtre 200

Mercredi.Quelle couche de neige! Une vingtaine de centimètres peut-être...J’ai pris quelques photos avec l’appareil de Liviu mais je ne peux pas les déchargées, je n’ai pas le temps. Je dois partir. Mon appareil photo ne marche plus...

Miercuri. Ce strat de zăpadă! Or fi vreo douăzeci de centimetri poate...Am făcut cîteva fotografii cu aparatul lui Liviu, dar nu le pot descărca, n-am timp. Trebuie să plec. Aparatul meu foto nu mai merge...


Quelle journée!





Le 13 octobre 2009

Mardi. Quelle journée! Mardi et en plus 13! Il a commencé à neiger timidement vers le soir et alors que de travail: j’ai dû mettre à l’abri tout: le citronnier et les autres plantes, j’ai coupé quelques roses et des chrisanthèmes de l’allée et le les ai mises dans un vase. Le soir, l’électricité ne marchait plus, on a dû, à la hâte, sortir les braises de la chaudière, comment se réjouir de l’arrivée de l’hiver? Mais je crois que ce n’est pas tout à fait son vraie arrivée...Espérons, au moins!

Marţi. Ce zi! Marţi şi în plus, 13! A început să ningă timid către seară şi atunci, dintr-odată, ce de treabă: a trebuit să pun la adăpost lămîiul şi celelalte plante, am apucat să tai cîţiva trandafiri şi nişte crizanteme de pe alee şi să le pun în vază. Seara, deja electricitatea nu mai mergea, a trebuit, în mare grabă, să scoatem jarul din centrală, cum să te bucuri de venirea iernii? Dar, să sperăm că e doar un avertisment!

Le bon moment


Le 12 octobre 2009

Lundi. Je vais partir avec mon fils qui est à la maison aujourd’hui. J’étais un peu embarassée à l’idée de résoudre des affaires demain, mardi et alors il m’a laisée en paix jusqu’à mercredi.

Donc j’ai bien eu le temps de finir ce livre de Pearl Buck, qui est une lauréate du Prix Nobel. Ce livre qui parle de la formation d’un sculpteur, une femme, Susan Gaylord, m’a beaucoup plu et je pense que je vais le relire bientôt...

Luni. O să plec cu fiul meu care e acasă astăzi. Nu-mi plăcea deloc ideea să-mi rezolv unele treburi mîine, marţi aşa că m-a lăsat în pace pînă miercuri.

Deci, chiar am avut timp să termin de citit cartea lui Pearl Buck care este o laureată Premiului Nobel. Această carte, vorbeşte despre formarea personalităţii unui sculptor, o femeie, Susan Gaylord, mi-a plăcut mult şi doresc s-o recitesc după un timp, curînd chiar.

( photo: Cristina Gligor )

Maison, films, photos




Le 11 octobre 2009

Dimanche. Il commence à pleuvoir un peu. Il est temps, après des semaines de secheresse!

Nous avons passé ce week-end chacun ses occupations: Liviu avec ses films, ses photos, moi avec la maison, je ne peux pas la laisser en désordre maintenant que je pars en villegiature et je partirai cette semaine qui suit.

Duminică. Începe să plouă. Este chiar timpul, după săptămîni de secetă! Noi ne-am petrecut acest week-end fiecare cu preocupările lui: Liviu cu filmele şi fotografiile sale, eu cu casa, nu pot s-o las în dezordine acum că plec în vilegiatura şi săptămîna care urmează, am să plec.

( photos: Calin Gligor, Liviu Maghiar, moi)

Bildungsroman


Le 10 octobre 2009

Samedi. Je ne veux pas me dépêcher avec ce livre. À la fac, ce genre de roman on l’appelait “bildungsroman”, la formation d’une personalité. Nous avons étudié à l’époque, Romain Rolland, Jean-Christophe. Voilà.

Sîmbătă. Nu vreau să mă grăbesc cu această carte. La facultate, acest gen de roman intra în seria celor care se numesc “bildungsroman”, formarea unei personalităţi. Am studiat atunci Romain Rolland, Jean-Christophe. Asta e.

La photo: Vue de Florenville, Belgique

marți, 13 octombrie 2009

Piments en vinaigre


Le 9 octobre 2009

Vendredi. Je lis toujours, mais après avoir fini des travaux. Aujourd’hui j’ai fait deux conserves de piments dans du vinaigre qui me reste des poivrons rouges.

Pearl Buck est une Américaine qui a vecu en Chine pendant 40 ans.

Vineri. Tot citesc, dar după ce-mi termin treburile. Astăzi am pus două borcane de pişcători în oţetul rămas de la gogoşari.

Perl Buck este o americancă ce a trăit în China 40 de ani.