joi, 21 februarie 2019

Chats

22 fevrier 2019   




Vendredi. 6h. Parce que le sommeil ne veut plus de moi... 
Après le chat Stelou, j'attendais l'arrivée d'un autre: il n'était pas question de chercher ou d'acheter un chat, ici ne se fait pas comme ça, chez nous les petits sont abandonés dans un endroit où ils sont toujours pris par des personnes qui en ont besoin, c'est ainsi que pendant la fin d'été, début d'automne, nous

avons eu plusieurs petits qui sont nourris par tous les voisins. Cette fois il y a surtout de blancs et des roux, je ne sais pas combien ils sont. Parmis eux, un dont quelqu'un, homme ou animal, renard peut-être, lui a fait du mal en le laissant sans queue. Il nous faisait mal en le voyant plein de sang et effrayé, mais après quelques mois il va bien, il a l'air d'un linx. Je n'ai pas encore des photos de lui, mais espérons qu'on en aurait...

Vineri. Ora 6,00. Pentru că somnul nu mai stă prin preajma mea...
După motanul Stelu, am așteptat apariția altui frumușel: nici vorbă să caut unul, sau să cumpăr, aici nu se face așa, la noi puii de pisică sînt abandonați într-un loc unde să fie găsiți de cei ce-i doresc( în curtea școlii, la bloc,

la dispensar)și așa, la sfîrșitul verii, începutul toamnei, am avut mai mulți care, de atunci sînt hrăniți de toți vecinii. De data aceasta, cei mai mulți sînt albi cu pete și roșcați. Nici nu știu exact cîți sînt. Printre ei, unul căruia un om, sau un animal, poate o vulpe, i-a făcut un rău, l-a lăsat fără coadă. Ne era rău cînd îl vedeam sîngerînd și speriat, acum, după cîteva luni este vindecat, pare un linx, e bine.       


       

12 comentarii:

  1. Noi am avut pisica, a fost mamica de cateva ori, dar mama a gasit stapan pt fiecare in parte. Dupa disparitia fiecarui pui, era foarte agitata, il cauta prin toata casa, se vedea ca sufera...cu sufletelul ei mic de felina.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am trăit și eu tot felul de sentimente alături de pisicile mele în timp. Pot să spun acum că mă înțeleg cu ele și chiar ceva nesperat: soțul meu își ia anumite sarcini în legătură cu hrana lor. Mulțumesc pentru vizită și comment, Zuzu.

      Ștergere
  2. n-o sa inteleg niciodata cruzimea omului.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am zis că poate un animal a rănit motanul, pentru că vecina, care are găini, mi-a spus că vulpile vin pînă la gardul ei. Cu iarna asta, pisica ar fi fost o tentație. Păcat că nu poate să povestească ce a pățit...

      Ștergere
  3. Pauvres ils ont de la chance des personnes comme toi, tu es une vraie bénévole.
    Bisous.

    RăspundețiȘtergere
  4. Oameni buni, să vă dea Dumnezeu sănătate! Să îngrijești un animal e dovadă de suflet mare.

    Sănătate și numai bine, dragă Marta!

    RăspundețiȘtergere
  5. Cred ca un astfel de prieten pufos este tare placut. Mai ales ca poate topai si prin curte.
    Nu as avea curaj intr-un apartament mic de bloc.
    Vad ca inca este zapada pe la voi. Eu totusi sper sa vina primavara mai repede.
    Numai bine draga Marta! Zile linistite si lecturi placute!

    RăspundețiȘtergere
  6. Draga mea,
    Toate bune acolo la voi? Nu ai mai scris de mult o fila de jurnal si ma întreb ce sa întamplat?
    Sper ca esti sanatoasa si doar treburile zilnice te tin departe de blog!
    Zile senine si cu caldura îti doresc! Imbratisari! <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc pentru grijă, dragă Ella. Nu am probleme de sănătate, iar treburile zilnice pot să le mai las...pe altădată. Cu blogul am o problemă: la un moment dat a apărut pe aici Google+. Nu prea am înțeles eu cum stă treaba și nu am evitat categoric propunerile lor. Așa se face că blogul meu apare și la ei, deși nu am postat niciodată acolo. Acum s-au trezit ei, români deștepți, că nu au suficientă trecere și vor să renunțe și să șteargă postările...Treaba lor, dar au reușit să mă neliniștească...Pînă la întîi aprile trebuie să mă mut, ca să zic așa...Asta e!

      Ștergere