vineri, 30 ianuarie 2009

Învingătoare


De ce personajele lui Gianni Rodari? Poate pentru optimismul lor. Poate pentru umorul spumos, amestecat cu oarecare amărăciune si mai ales pentru că nu eram departe de copilărie…
Eram douăsprezece. Eram hotărîte să fim învingătoare. De aceea, învăţam tot timpul. şi pentru că era enorm de reţinut, iar timpul presa ca întotdeauna, încercam şi altfel. Contesa Secunda, de pildă, îmbrăca toate verbele neregulate ale limbii franceze în costume fanteziste, iar cînd simţea că este prea greu, plîngea cu disperare, dar o lua de la început…Trebuia să recupereze chestia asta din mers. Limba franceza a fost o întîmplare nefericita pentru ea, cel puţin la început.
Contesa Prima a inventat o altă metoda de a îmbina utilul cu plăcutul: ea popula lumea din jur cu personalităţi ale dulcelui stil clasic, cu care nu eram atît de familiarizate, cum ar putea fi acuma, cineva care şi-ar propune să urmeze aceeaşi cale. Mă gîndesc la imagine. Astăzi, imaginea este regina si totul capăta viteză şi consistenţă.